Lunile anului – denumiri populare, legende și mituri

În bogata moștenire culturală a României, denumirile populare ale lunilor au fost împletite cu ciclurile naturii și tradițiile. Aceste apelative reflectă observațiile strămoșilor noștri asupra schimbărilor sezoniere și adaugă profunzime culturală fiecărei luni. 

Fie că este vorba de „Gerar” sau „Undrea,” aceste denumiri dezvăluie conexiunile puternice dintre om și natură.

Ianuarie: Gerar, prima dintre lunile anului

Cuvântul „gerar” provine din limba română veche și semnifică „frig” sau „ger”. Denumirea este strâns legată de condițiile meteorologice specifice lunii ianuarie în România, când temperaturile scad adesea sub zero grade Celsius și gerul poate fi resimțit intens.

Semnificații Culturale și Tradiții:

• Gerul și Natura în Repaus: Luna „Gerar” marchează punctul culminant al iernii, o perioadă în care natura intră într-un fel de repaus. Multe plante și animale se adaptează la temperaturile scăzute, iar pământul este acoperit de zăpadă și gheață.
• Obiceiuri de Protecție: În această perioadă, oamenii se implică în diverse obiceiuri și tradiții menite să asigure protecția gospodăriei și a animalelor domestice împotriva gerului și a spiritelor rele. Focul este adesea folosit ca simbol al căldurii și protecției.
• Sărbători și Tradiții Religioase: Luna ianuarie include sărbători religioase importante, cum ar fi Boboteaza (6 ianuarie), când se sărbătorește botezul lui Iisus în râul Iordan. Tradițiile legate de această sărbătoare includ botezul în apă sfințită și obiceiuri specifice de purificare.

Legendele și Poveștile:

În tradiția populară românească, luna ianuarie este adesea asociată cu diverse legende și povești care explică fenomenele naturale din această perioadă. Aceste povești pot varia în funcție de regiune și de influențele culturale. De exemplu, în anumite povești, ianuarie este văzut ca un bătrân cu barbă albă care aduce gerul și zăpada.

Denumirea populară „Gerar” pentru luna ianuarie reflectă modul în care oamenii din tradiția românească au observat și au interpretat caracteristicile acestei luni. Prin obiceiuri, sărbători și povești, cultura românească a dat semnificație acestei perioade a anului și a dezvoltat înțelegerea asupra ciclurilor naturii și a interacțiunii omului cu mediul înconjurător în timpul iernii.

Februarie: Făurar

Cuvântul „făurar” provine din vechiul termen românesc „făuritor”, care se referă la cel care lucrează cu fierul. Acest nume este legat de ideea că în luna februarie încep să se simtă semnele unei încălziri treptate, iar oamenii încep să se pregătească pentru activități legate de agricultură și gospodărie.

Semnificații Culturale și Tradiții:

• Începutul Pregătirilor de Primăvară: Luna „Făurar” marchează trecerea de la iarnă la primăvară. Cu toate că iarna mai este resimțită în februarie, temperaturile încep să se ridice treptat, iar zilele devin mai lungi. Aceasta indică începutul pregătirilor pentru sezonul de primăvară și activități precum lucrul la pământ și gospodărie.
• Obiceiuri Legate de Foc: Dat fiind faptul că luna februarie are un climat încă rece, focul a fost adesea folosit ca simbol al căldurii și protecției. Tradițiile populare din această lună includ aprinderea unor focuri în aer liber sau în case pentru a aduce căldură și a înfrunta frigul rămas.
• Credințe și Superstiții: În această perioadă, pot exista diverse credințe și superstiții legate de sănătate și bunăstare. Oamenii puteau căuta semne și indicii pentru a ghici cum va fi anul agricol sau pentru a preveni diverse necazuri.

Povești și Mituri:

În tradiția populară, luna februarie este uneori asociată cu povești și mituri care își găsesc rădăcinile în folclorul local. Aceste povești pot aborda teme legate de întâlniri cu spirite, schimbări meteorologice sau legende cu caracter moral.

Denumirea „Făurar” pentru luna februarie dezvăluie percepția și înțelegerea oamenilor față de această perioadă de tranziție dintre iarnă și primăvară. Prin tradiții, obiceiuri și povești, cultura românească a atribuit semnificații specifice acestei luni, contribuind astfel la bogăția și diversitatea patrimoniului cultural al țării.

Martie: Mărțișor

Sursa foto

Luna martie este asociată în tradiția populară românească cu simbolul „Mărțișor”. Aceasta este o tradiție și un obicei important ce marchează începutul primăverii și aduce semne de reînnoire și speranță.

Semnificația Mărțișorului:

„Mărțișorul” reprezintă un mic obiect tradițional făcut dintr-un șnur alb și roșu, adesea în formă de brățară sau pandantiv. Acesta este oferit ca un cadou simbolic în prima zi a lunii martie pentru a sărbători venirea primăverii. Culoarea albă reprezintă ghiocelul (vestitorul primăverii), iar cea roșie simbolizează dragostea.

Tradiții și Obiceiuri Legate de Mărțișor:

• Împletit și Dărui: Mărțișoarele sunt de obicei împletite manual și oferite de către persoanele dragi, cum ar fi prieteni, familie sau colegi de muncă. Actul de a oferi un mărțișor are semnificația de a dărui bucurie și bunăvoință.
• Purtat pe Tot Parcursul Lunii: Mărțișoarele sunt purtate în general pe tot parcursul lunii martie, ca brățară la încheietura mâinii sau atașată la haine sau genți. În unele regiuni, se spune că mărțișorul trebuie purtat până când se vede prima barză sau până când se înverzește complet un copac.
• Încheierea Iernii: Mărțișorul semnifică și trecerea de la iarnă la primăvară. În această perioadă, natura începe să se trezească la viață, iar oamenii așteaptă cu nerăbdare zilele mai călduroase și mai lungi.

Simbolismul Mărțișorului în Mitologie:

Tradiția Mărțișorului are rădăcini adânci în folclorul românesc și este legată de mituri și legende care au variante regionale. În mitologie, există numeroase explicații pentru semnificația acestei tradiții. De exemplu, se spune că Mărțișorul ar fi legat de faptele eroice ale unor femei luptătoare sau că ar simboliza purificarea prin foc.

Continuitate Culturală:

Tradiția Mărțișorului este încă vie în cultura românească și continuă să fie o modalitate importantă prin care oamenii își exprimă bucuria pentru venirea primăverii și își arată afecțiunea unii față de ceilalți.

Mărțișorul este mult mai mult decât un simplu obiect – este un simbol al reînnoirii și speranței înfrumusețat de tradițiile și miturile bogate ale culturii românești. Este o expresie a legăturii omului cu natura și un mod de a sărbători trecerea de la frigul iernii la vitalitatea primăverii.

Aprilie: Prier

Cuvântul „prier” provine din limba română veche și este legat de verbul „a prii”, ceea ce indică un început de încălzire și uscare a solului după lunile reci de iarnă și startul pregătirilor pentru culturi. 

Semnificații Culturale și Tradiții:

• Înflorirea Naturii: Luna „Prier” marchează mijlocul primăverii, o perioadă în care natura începe să înflorească tot mai mult și să renască după lunga iarnă. Multe plante încep să înverzească și să înflorească, iar animalele își reiau activitățile în aer liber.
• Obiceiuri Agricole: În tradiția agricolă, luna aprilie este asociată cu lucrările de pregătire a solului pentru culturi și cu începerea semănatului. Acesta este un moment important în calendarul agricol, deoarece semințele trebuie plantate pentru a asigura recolte bogate în sezoanele următoare.
• Legătura cu Paștele: În majoritatea anilor, sărbătoarea Paștelui ortodox cade în luna aprilie sau mai. Aceasta este una dintre cele mai importante sărbători religioase în calendarul creștin și marchează învierea lui Iisus Hristos.

Tradiții și Superstiții:

În luna „Prier”, pot exista tradiții și superstiții legate de sănătate, prosperitate și bunăstare. Oamenii ar putea căuta semne în natură sau în obiceiuri pentru a prezice cum va fi anul agricol sau pentru a preveni evenimente nedorite.

Legende și Povești:

Luna aprilie este adesea asociată cu legende și povești care explică fenomenele naturale și evenimentele din această perioadă. Aceste povești pot varia în funcție de regiune și de influențele culturale, dar pot include teme precum renașterea naturii și relația dintre om și mediul înconjurător.

Denumirea populară „Prier” pentru luna aprilie relevă modul în care oamenii din tradiția românească au observat și au interpretat această perioadă de trecere de la iarnă la primăvară. Prin tradiții, obiceiuri și povești, cultura românească a atribuit semnificații specifice acestei luni, subliniind legătura strânsă dintre om și natură în ciclurile sale continue.

Mai: Florar

În cultura românească, luna mai este cunoscută sub denumirea de „Florar”. Această denumire sugerează o perioadă în care natura înflorește și câmpurile devin pline de flori. Denumirea „Florar” reflectă aspectele naturii și semnificațiile culturale asociate cu această lună.

Semnificații Culturale și Tradiții:

• Înflorirea Naturii: Luna „Florar” marchează punctul culminant al primăverii și începutul sezonului de vară. În această perioadă, natura se trezește la viață, copacii și plantele înfloresc, iar peisajul devine mai colorat și mai vibrant.
• Tradiții și Festivaluri: În luna „Florar”, au loc diverse festivaluri și tradiții legate de înflorirea naturii. Oamenii pot sărbători evenimentul prin dansuri, cântece și alte activități specifice sezonului.
• Începutul Lucrărilor Agricole: În această perioadă, agricultorii încep lucrările agricole importante pentru sezonul de vară. Însămânțarea, plantarea și alte activități legate de agricultură sunt caracteristice acestei luni.

Obiceiuri și Superstiții:

În luna „Florar”, oamenii ar putea să urmeze anumite obiceiuri sau superstiții pentru a asigura prosperitatea și bunăstarea. Acestea pot include plantele și flori considerate norocoase sau activități pentru a atrage fertilitate și bogăție în gospodărie.

Denumirea „Florar” pentru luna mai evidențiază legătura dintre cultura românească și ciclurile naturii. Înflorirea abundentă și renașterea naturii au fost celebrată de-a lungul timpului prin tradiții, obiceiuri și festivaluri specifice acestei perioade. 

Această denumire subliniază conexiunea strânsă dintre om și mediul înconjurător, adăugând un strat de semnificații culturale bogate în calendarul anului.

Iunie: Cireșar

Sursa foto

Luna iunie este cunoscută în tradiția populară românească sub numele de „Cireșar”. Această denumire sugerează o legătură strânsă cu cireșele, care sunt în sezon de coacere în această perioadă. Această denumire reflectă aspectele naturii și semnificațiile culturale asociate cu această lună.

Semnificații Culturale și Tradiții:

• Sezonul Cireșelor: Luna „Cireșar” marchează debutul sezonului de coacere al cireșelor. Aceasta este o perioadă a anului în care cireșele devin pline de culoare și gust, iar oamenii le culeg pentru a le consuma sau pentru a le folosi în diferite preparate culinare.
• Obiceiuri Legate de Culegerea Cireșelor: În tradiția românească, culegerea cireșelor poate fi însoțită de obiceiuri specifice, cum ar fi mesele festive în cireșării sau întâlniri cu prietenii și familia pentru a culege și a savura cireșele proaspete.
• Sărbători și Festivaluri: Luna iunie poate include festivaluri sau evenimente legate de culegerea cireșelor sau de valorificarea lor în diverse moduri. Aceste evenimente pot aduna comunitățile locale în jurul acestei tradiții specifice.

Legătura cu Natura și Agricultura:

Denumirea „Cireșar” subliniază conexiunea strânsă dintre om și mediul înconjurător, cu accent pe sezonul de recoltare și valorificare a resurselor naturale. Agricultura și culegerea plantelor sunt aspecte semnificative în tradiția și economia românească.

Simbolism și Povești:

Deși denumirea „Cireșar” se referă în primul rând la cireșele coapte, aceasta poate avea și sensuri simbolice sau povești legate de ciclul vieții, generozitatea naturii sau aspecte de înflorire și recoltare.

Denumirea populară „Cireșar” pentru luna iunie ilustrează modul în care oamenii din tradiția românească au observat și au interpretat această perioadă de coacere a cireșelor. Prin tradiții, obiceiuri și povești, cultura românească a atribuit semnificații specifice acestei luni, subliniind rolul important pe care natura îl joacă în viața și cultura umană.

Iulie: Cuptor

Luna iulie este cunoscută în cultura românească sub numele de „Cuptor”. Această denumire reflectă caracteristicile meteorologice și semnificațiile culturale asociate cu această lună, care este adesea caracterizată de temperaturi ridicate și căldura verii.

Semnificații Culturale și Tradiții:

• Vara în Plinătate: Luna „Cuptor” marchează mijlocul perioadei de vară, caracterizată de temperaturi ridicate și soare strălucitor. În această perioadă, oamenii se confruntă cu multă căldura și caută modalități de a se răcori și de a se adapta la vremea caldă.
• Obiceiuri de Răcorire: În timpul lunii „Cuptor”, este comun ca oamenii să apeleze la obiceiuri de răcorire, cum ar fi înotul în lacuri, râuri sau mări, sau petrecerea timpului în locuri umbroase. Festivalurile sau evenimentele în aer liber sunt adesea organizate pentru a profita de atmosfera de vară.
• Legătura cu Agricultura: Luna iulie este o perioadă importantă pentru agricultură, deoarece multe culturi se dezvoltă în plinătate. Recoltele încep să se coacă, iar agricultorii încep să culeagă roadele muncii lor din primăvară și vară.

Superstiții și Tradiții Populare:

În unele regiuni, în luna „Cuptor” pot exista tradiții sau superstiții legate de sănătate și bunăstare. Oamenii ar putea evita să lucreze în timpul celor mai călduroase ore ale zilei sau ar putea urma anumite obiceiuri pentru a preveni efectele negative ale căldurii asupra sănătății.

Legătura cu Sărbători și Festivaluri:

Luna „Cuptor” poate fi asociată cu diverse sărbători și festivaluri locale sau religioase care au loc în timpul verii. Aceste evenimente pot include procesiuni, parade sau alte activități culturale specifice regiunii.

Prin tradiții, obiceiuri și povești, cultura românească a atribuit semnificații specifice acestei luni, subliniind influența pe care vremea și ciclurile naturii o au asupra vieții și obiceiurilor umane.

August: Gustar

Luna august este cunoscută în tradiția populară românească sub numele de „Gustar”. Această denumire se referă la perioada în care recoltele încep să se coacă și să devină gustări delicioase, pregătindu-se pentru recoltare și consum.

Semnificații Culturale și Tradiții:

• Timpul Recoltării: Luna „Gustar” marchează perioada de coacere și maturizare a multor culturi agricole, cum ar fi grâul, porumbul și alte plante. Acesta este un moment esențial pentru agricultori, deoarece semințele plantate în primăvară sunt pregătite pentru recoltare.
• Prepararea și Conservarea Alimentelor: În această perioadă, oamenii se angajează în activități de recoltare, prelucrare și conservare a alimentelor pentru iarnă. Fructele și legumele proaspete sunt adesea transformate în conserve, murături sau uscate pentru a fi păstrate pentru sezoanele următoare.
• Tradiții și Festivaluri: În multe regiuni, luna „Gustar” poate include festivaluri sau târguri agricole, în care oamenii își expun produsele recoltate și împărtășesc tradiții culinare specifice.

Conexiune cu Alimentația și Bucătăria:

Denumirea „Gustar” subliniază importanța alimentației și agriculturii în cultura românească. În această perioadă, există o concentrație semnificativă pe recoltare, preparare și împărtășirea resurselor alimentare.

Legătura cu Festivaluri Religioase:

Luna „Gustar” poate fi asociată cu sărbători și festivaluri religioase care au loc în această perioadă, cum ar fi sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului (15 august).

Denumirea „Gustar” pentru luna august reflectă modul în care oamenii din tradiția românească au observat și au interpretat această perioadă de maturizare și recoltare a culturilor agricole.

Septembrie: Răpciune

Luna septembrie este cunoscută în cultura populară românească sub numele de „Răpciune”. Această denumire reflectă ideea că vara se încheie și că temperaturile încep să scadă, aducând cu ele o perioadă de tranziție către toamna mai rece.

Cuvântul „răpciune” mai provine și din termenul  „raptionem”, care se referă la seceriș. Acest lucru este evident în septembrie, când vremea devine treptat mai rece, se recoltează și se pregătește terenul pentru toamnă.

Semnificații Culturale și Tradiții:

• Tranziție Către Toamnă: Luna „Răpciune” marchează tranziția de la vara călduroasă la toamna mai răcoroasă. Este momentul în care natura începe să se pregătească pentru sezonul mai rece, iar oamenii își adaptează activitățile în funcție de schimbările de temperatură.
• Recoltarea Ultimele Roade: În această perioadă, agricultorii pot să înceapă recoltarea ultimelor roade ale sezonului de vară. Este o vreme pentru culegerea și conservarea produselor pentru iarnă.
• Sărbători Religioase: Luna septembrie poate include sărbători religioase importante, cum ar fi Înălțarea Sfintei Cruci (14 septembrie). Aceasta este o sărbătoare creștină ortodoxă, care marchează crucificarea și înălțarea crucii pe care a fost răstignit Iisus Hristos.

Tradiții și Superstiții:

Luna „Răpciune” poate aduce cu sine tradiții și superstiții legate de adaptarea la schimbările de sezon. Oamenii ar putea urma obiceiuri specifice pentru a se proteja împotriva vremii mai reci și pentru a menține sănătatea în această perioadă de tranziție.

Conexiune cu Ciclurile Naturii:

Denumirea „Răpciune” subliniază ciclurile naturii și schimbările care apar în mediul înconjurător în funcție de sezoane. Este un exemplu al modului în care tradiția românească a observat și a denumit fenomenele naturale.

Octombrie: Brumărel

Luna octombrie este cunoscută în cultura populară românească sub numele de „Brumărel”. Această denumire sugerează faptul că în această lună se instalează bruma dimineților, iar temperaturile încep să scadă semnificativ.

Semnificații Culturale și Tradiții:

• Toamna în Plinătate: Luna „Brumărel” marchează intrarea în toamna în plinătate, o perioadă caracterizată de schimbările semnificative în ceea ce privește temperaturile și atmosfera. Frunzele încep să se schimbe în culori calde și solul este pregătit pentru iarnă.
• Recoltarea și Pregătirea pentru Iarnă: Agricultorii continuă recoltarea produselor și pregătirile pentru iarnă. Aceasta este perioada în care se adună roadele rămase din grădini și câmpuri, iar oamenii încep să se pregătească pentru sezonul mai rece.
• Sărbători și Festivaluri: Luna „Brumărel” poate include festivaluri sau târguri care își propun să celebreze toamna și recoltele. Aceste evenimente aduc adesea oamenii din comunitatea locală împreună pentru a sărbători acest moment important.

Tradiții și Superstiții:

În această perioadă, pot exista tradiții și superstiții legate de vremea în schimbare și de pregătirea pentru sezonul rece. Oamenii ar putea urma obiceiuri pentru a se proteja împotriva frigului și a asigura bunăstarea pentru timpul iernii.

Conexiune cu Ciclurile Naturii:

Denumirea „Brumărel” subliniază ciclurile naturii și schimbările care au loc în mediul înconjurător odată cu trecerea anotimpurilor. Aceasta este o demonstrație a atenției acordate fenomenelor naturale în tradiția românească.

Noiembrie: Brumar

Sursa foto

Luna noiembrie este cunoscută în tradiția populară românească sub numele de „Brumar”. Această denumire sugerează un nivel mai mare de ceață și brumă, fenomene meteorologice comune în această perioadă a anului.

Semnificații Culturale și Tradiții:

• Trecerea la Iarnă: Luna „Brumar” marchează intrarea în perioada mai rece a anului, cu temperaturi mai joase și posibilitatea primelor zăpezi. Frunzele căzute și atmosfera încep să sugereze apropierea iernii.
• Pregătirea pentru Iarnă: În această perioadă, oamenii încep să se pregătească pentru iarnă, consolidând locuințele, colectând lemn de foc și adunând provizii. Este o perioadă de pregătire pentru sezonul rece care urmează.
• Tradiții și Superstiții: În cultura românească, pot exista tradiții și superstiții specifice acestei perioade legate de pregătirea pentru iarnă, de bunăstarea familiei și de protecția împotriva vremii reci.

Conexiune cu Ciclurile Naturii:

Denumirea „Brumar” subliniază schimbările în atmosfera și climatul din această perioadă a anului, concentrându-se pe fenomenele meteorologice specifice acestei luni.

Legătura cu Sărbătorile Religioase:

Luna „Brumar” poate include diverse sărbători și evenimente religioase, cum ar fi Sfântul Andrei, celebrat pe 30 noiembrie. Aceasta este o sărbătoare importantă și adesea asociată cu o perioadă de schimbări climatice.

Denumirea „Brumar” pentru luna noiembrie arată modul în care oamenii din tradiția românească au observat și au interpretat această perioadă de tranziție spre iarnă, concentrându-se asupra schimbărilor de temperatură și atmosferă. 

Decembrie: Undrea, ultima dintre lunile anului

Luna decembrie în limba română populară este cunoscută sub numele de „Undrea” în regiunile Muntenia și Transilvania, cu variante precum „Andrea” și mai rar „Îndrea” în Moldova, Oltenia și Banat. Această denumire are o semnificație profundă și este strâns legată de tradiții și cultura locală.

Denumirea „Undrea” pare să aibă legătură cu numele Sfântului Andrei, care este celebrat pe 30 noiembrie. Luna decembrie marchează perioada de după sărbătoarea Sfântului Andrei și intrarea în sezonul de iarnă. 

Semnificații Culturale și Tradiții:

• Sfântul Andrei: Luna decembrie începe la scurt timp după sărbătoarea Sfântului Andrei (30 noiembrie). Acest sfânt este unul dintre cei mai importanți sfinți din calendarul ortodox și marchează trecerea de la noiembrie la luna decembrie.
• Pregătiri pentru Sărbători: Luna „Undrea” este asociată cu pregătirile pentru sărbătorile de Crăciun și Anul Nou. Oamenii încep să împodobească locuințele, să pregătească bucate tradiționale și să se pregătească pentru evenimentele festive.
• Atmosfera de Iarnă: Luna decembrie este cunoscută pentru temperaturile scăzute, zăpada și atmosfera de iarnă. Denumirea „Undrea” poate reflecta începutul perioadei reci a anului, caracterizată de brumă și zăpadă.

Sărbători și Tradiții Religioase:

Luna „Undrea” include sărbători importante precum Crăciunul și Anul Nou, care sunt sărbători religioase și culturale de mare însemnătate în România. Această perioadă este caracterizată de întruniri de familie, colinde, mese festive și schimburi de cadouri.

Conexiune cu Tradiția și Identitatea Culturală:

Denumirea „Undrea” pentru luna decembrie adaugă o notă de semnificație religioasă și culturală acestei perioade a anului. Prin tradiții, obiceiuri și sărbători, cultura românească atribuie un înțeles profund acestei luni, subliniind trecerea de la toamnă la iarnă și importanța evenimentelor festive care definesc acest sezon.

Denumirile populare ale lunilor sunt mai mult decât simple apelative; ele păstrează învățături străvechi și valori culturale. Prin „Cireșar” sau „Brumărel,” fiecare denumire marchează un moment specific în ciclul naturii și în viața comunităților noastre. Aceste denumiri continuă să ne conecteze cu tradițiile, trecutul și legăturile noastre cu lumea înconjurătoare.